MARTORI PENTRU ADEVĂR
„Pilat, deci, I-a zis: Atunci ești Împărat! Isus a răspuns: Tu o spui că Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume: ca să mărturisesc despre Adevăr. Oricine este din Adevăr ascultă glasul Meu.” Ioan 18:37 .
W. T 15 mai 1916 (pag. 150-151)
Ne amintim că Învățătorul a rostit aceste cuvinte când evreii L-au adus înaintea lui Pilat și L-au acuzat de a Se fi făcut El Însuși rege. Pilat a spus, „Atunci ești Împărat!” Răspunsul Lui a fost, „Eu pentru aceasta M-am născut, și pentru aceasta am venit în lume”.
Dumnezeu aranjase ca să existe un rege Emanuel, un Preot Împărătesc, care să pună capăt păcatului și să restabilească pe păcătoși (care vor vrea) în favoarea lui Dumnezeu. Fusese prezis prin profeți că va veni timpul când un rege va domni cu dreptate, când prinții vor conduce cu judecată (Isaia 32:1), și când orice genunchi se va pleca și orice limbă va mărturisi spre slava lui Dumnezeu. Astfel Domnul nostru Isus spunea acum, ca răspuns la întrebarea lui Pilat, că El venise în lume pentru acest scop. Dacă n-ar fi existat o lume care să fie răscumpărată, o lume care să fie adusă în armonie cu Dumnezeu, n-ar fi fost nevoie ca Logosul să vină să locuiască printre oameni. Dacă Dumnezeu n-ar fi avut în plan să fie o Împărăție și un Rege, n-ar fi fost necesar ca Domnul nostru să moară, pentru că n-ar fi existat o lume care să fie binecuvântată și ridicată ca rezultat al marii Sale opere.
Partea din urmă a textului nostru spune, „ca să mărturisesc despre Adevăr”. Deși toate cuvintele Domnului nostru au fost desigur adevăruri, El mărturisea pentru un anumit Adevăr mare. El nu numai că vorbea adevărat, dar și susținea Adevărul. Dumnezeu îl crease pe om. El s-a schimbat în rău — a fost o dezonoare pentru Creatorul său. Domnia păcatului și morții a fost o dezonoare pentru Dumnezeu și o ocară pentru o guvernare bună. În asemenea împrejurări s-ar părea rațională întrebarea, „De ce să nu fie nimicite astfel de creaturi nevrednice și nedemne de încredere?” Fiindcă Iehova declarase că blestemul care era asupra omului va fi îndepărtat și o mare binecuvântare va veni peste lume prin Sămânța lui Avraam, și nici o iotă sau o frântură din scopul lui Dumnezeu nu va trece neîndeplinită.
„PLANURILE LUI DUMNEZEU SE DESFĂȘOARĂ PRECUM ÎNFLORESC CRINII ALBI”
Sute, da, chiar mii de ani trecuseră de la făgăduința lui Dumnezeu către Avraam, și nici o binecuvântare nu venise, nici o îndepărtare a blestemului! Dar Dumnezeu a rămas constant. Cuvântul Său n-a fost călcat, n-a putut fi călcat. El a intenționat să binecuvânteze lumea și în mod sigur El Își va îndeplini toate scopurile. Acesta este marele Adevăr — că Iehova Dumnezeu S-a îngrijit de mântuire pentru „toate familiile pământului”. Acest lucru a fost preumbrit de tipurile Legii. Profeții L-au mărturisit; „Toți prorocii, de la Samuel și ceilalți care au urmat după el și au vorbit, au vestit zilele acestea” de binecuvântare viitoare. Domnul nostru câtă vreme a fost în trup a făcut mărturie pentru acest Adevăr. El a declarat faptul că Dumnezeu nu S-a reprezentat pe Sine și planul Său într-o lumină falsă.
Domnul nostru venise în lume tocmai cu scopul de a fi marele Rege care urma să binecuvânteze toată rasa căzută a lui Adam. El a venit vestindu-Și Împărăția, dar evreii au zis: „Cum poate fi El rege? El nu poate realiza nimic!” Iar acum El era înaintea lui Pilat, declarând că El era totuși Rege. Timp de trei ani și jumătate El făcuse mărturie pentru marele Adevăr, că voia lui Dumnezeu se va îndeplini, că Împărăția lui Dumnezeu va fi totuși stabilită peste tot sub ceruri. Și ea se va realiza pe deplin prin Cel mare care a fost răstignit ca răufăcător. Într-adevăr,
„Dumnezeu pe căi ascunse minunile-Și face!”
Respingerea lui Isus a făcut să pară ca și cum tot planul lui Dumnezeu fusese înlăturat. Părea ca și cum evreii care nu credeau în Isus triumfaseră asupra marelui Iehova. Dar noi vedem că tocmai răstignirea lui Mesia a fost necesară pentru îndeplinirea scopului lui Dumnezeu. A fost necesar ca Cristos să răscumpere familia umană prin moartea Sa, înainte de a o putea restabili prin Domnia Sa milenară. Dar pentru lume în general acest mare ((204)) Adevăr este încă ascuns. Isus i-a asigurat pe ucenicii Săi că lor le fusese dat să cunoască tainele; dar tuturor celor din afară, care nu erau în cea mai deplină armonie cu Dumnezeu, aceste lucruri le sunt date în pilde și cuvinte misterioase; pentru ca auzându-le să nu le înțeleagă și văzându-le să nu le înțeleagă.
„OAMENII-ADEVĂR”
Editorului i se pare remarcabil că fără nici un efort din partea noastră acest cuvânt „Adevăr” și termenul „oameni-Adevăr” se identifică cu noi. Noi avem Adevărul — numai Adevărul, Adevărul biblic! Acesta este singurul cuvânt pe care l-am putea folosi. Denominațiile și-au luat alte nume, iar nouă ne-a rămas doar acest termen — „Adevărul”. Fără nici o acțiune convenită dinainte în vreun fel, de care noi să fim conștienți, această expresie „oameni-adevăr” pare că s-a răspândit făcându-se referirie la noi. Noi facem într-adevăr mărturie pentru Adevăr — același Adevăr pentru care Învățătorul nostru a făcut mărturie până la moarte — Adevărul despre Împărăție, despre faptul că Isus Și-a lăsat starea glorioasă pre-umană și a venit în lume, despre faptul că El a mers iarăși în glorie cerească, într-o stare mult mai înaltă decât înainte. Noi facem mărturie pentru adevărul că Dumnezeu nu este un Dumnezeu rău, crud — că El niciodată n-a intenționat să sortească pe om chinului veșnic, ci a promis că blestemul păcatului și morții va fi șters pe vecie. Mărturia este exact aceeași și astăzi, în legătură cu aceleași subiecte, cum a fost vestită de Domnul nostru și de apostolii Săi.
Toți cei care sunt din Adevăr aud Adevărul și le place să facă mărturie pentru Adevăr. Dar în cazul nostru, ca și în cazul Învățătorului, lumea nu ne cunoaște. Nu ne cunoaște fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El. Lumea, în special lumea religioasă creștină, este dispusă să ne răstignească așa cum L-a răstignit pe El, numai că noi trăim într-un timp mai civilizat, și se pare că pentru cărturarii, fariseii și învățătorii legii este mai dificil astăzi decât în vechime să ațâțe poporul ca să ne distrugă viața. Dar prin harul lui Dumnezeu noi vom continua să facem mărturie pentru Adevăr până când vine noaptea întunecoasă „în care nimeni nu va putea lucra”, dacă viețile noastre vor fi cruțate până atunci.